Memoria amprentei reprezinta exercitiul de a intelege urmele unui trecut pe care Ana Zoe Pop si-a propus sa-l recupereze, nu din perspectiva unei cronologii istorice, fiindca, in lucrarile ei, descoperim un orizont spiritual, in jurul caruia ea isi construieste de mai multi ani opera. Este o lume recompusa din fragmente, din imagini uneori deconcertante, alteori recunoastem gesturi evocatoare, detalii, ce recupereaza un intreg orizont cultural, apartinind unor lumi diferite, un fond comun ce vorbeste despre nazuintele dintotdeauna ale umanitatii. Urma, semnele sint privite ca elemente identitare, nascute intotdeauna din iubire, ele alcatuiesc un bogat repertoriu de imagini, care ne provoaca sa le descifram atunci cind analizam sursele plasticii Anei Zoe Pop.
Nu este prima expozitie prin care ea ne surprinde cu alternanta dintre trecut si un prezent inevitabil, ne determina sa intoarcem privirea spre mituri, sa regindim semnificatiile propriilor noastre gesturi, sa citim lumea din perspectiva intelegerii complexe a sensurilor ei, sa ne asumam un destin din care sacrificiul, iubirea si implinirea nu pot lipsi. Toate acestea se cer spuse acum, cind traim intr-o lume in care pare sa nu mai existe nimic altceva decit ceea ce consumam zilnic si in care sintem coplesiti de aceasta presiune a „imediatului“, ce ne conditioneaza viata de zi cu zi.
Cind am comentat sculptura Anei Zoe Pop, vorbeam despre un tip de sensibilitate ale carei radacini le regasim in istoria sculpturii europeane, de la romanic pina la baroc. Dar referinta nu ne trimite spre expresia grandioasa, monumentala a sculpturii, ci la acea creatie care a derivat din ea, la reliefuri sau la sculptura mica, la obiectele de care oamenii s-au inconjurat, reprezentind scene de viata, simboluri, ce ne vorbesc asemeni unor carti de invatatura. Ana Zoe Pop este un artist cu un cimp de expresie foarte