Gara municipiului Hunedoara a devenit o umbră a ceea ce însemna pentru localnici în deceniile trecute. Peroanele ei au rămas pustii. De două ori pe zi, trenurile de navetişti mai pornesc din gară spre Simeria, însă de cele mai multe ori garniturile sunt goale.

Microbuzele şi maşinile au înlocuit excursiile cu trenul, totuşi monumentul ridicat în urmă cu mai bine de jumătate de secol, ca poarta principală de intrare în oraş, păstrează amintiri puternice. Steaua URSS rugineşte în vârful turnului principal al gării.

Simbolul Uniunii Sovietice aminteşte unora dintre hunedoreni că gara a fost locul prin care, în 1962, liderul sovietic Nikita Hruşciov, însoţit de Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu, îşi făcea intrarea în oraş.

„În acele vremuri, gara, mereu plină de muncitori care urcau şi coborau din trenuri era şi ea un simbol al prosperităţii oraşului. Holurile, restaurantul şi sălile de aşteptare ale ei erau aglomerate, iar forfota din jurul gării era de nedescris”, îşi aminteşte Vasile Toderean, un fost siderurgist din Hunedoara.

Bătrânul a mai revenit pe peronul pustiu al gării doar pentru a se plimba. Din peisajul monumentului au dispărut uzinele de peste linii, fumul şi mirosul de cocs provenit din combinatul siderurgic. Au rămas în schimb cele două fresce care tapetează pereţii holului principal al gării. Foto FOTO Gara Hunedoarei

Imagini din comunism

Într-una sunt înfăţişaţi oţelarii din combinat, cu chipurile zugrăvite comun propagandei acelor vremuri, iar celălalt tablou prezintă o scenă în care aceiaşi „oameni ai muncii” se relaxează la iarbă verde, la marginea Hunedoarei.

Anii au dus la degradarea celor două fresce. Au mucegăit şi şi-au pierdut coloritul, iar nimeni nu a mai fost interesat de restaurarea lor.

Din gara Hunedoarei, singurele trenuri care mai pleacă aparţin