Campionatul regulat s-a încheiat. Final-four-ul Cupei şi-a desemnat câşti-gătoarea. Ca un corolar, cei mai re-prezentativi jucători ai întrecerii interne (având exemplul american cu cel mai bun baschet din lume) se întrec într-un show de zile mari. Totul este subordonat spectacolului, spre deliciul celor aproape 1.500 de spectatori prezenţi în Sala Sporturilor „Dumitru Popescu-Colibaşi”, de sub Tâmpa.
Am urmărit meciul foştilor componenţi ai echipei naţionale 1980-1990. I-am revăzut, după ceva ani, pe Bruno Rosnafsky, pe Marcel Tenter sau Şerban Sere, pe Sandu Umerean, Nicolae Pârşu, Virgil Căpuşan, Petre Brănişteanu sau Valentin Pogănaru, dar şi pe alţi foşti componenţi ai formaţiilor divizionare cu ani în urmă. Nordul a fost mai eficace şi a învins cu 67-63, dar nu asta a contat, ci vivacitatea multora dintre ei, în ciuda părului albit sau o burtă mai proeminentă. MVP-ul l-a desemnat căpitanul Sudului pe Nicolae Pârşu.
În meciul vedetă, aleşii online şi ai Federaţiei au fost cei mai buni dintre cei mai buni. Braşovul a avut trei jucători în teren: Ionuţ Drăguşin, Andrei Mandache şi Broadus Rashaun, şi unul pe banca tehnică, pe Dan Calancea, cel mai bun antrenor român pe 2008. A fost un joc de baschet cu zâmbetul pe buze, acţiunile au curs, au fost coşuri de trei sau slam-dunk-uri. Jocuri în care pasau şi arbitrii, spre delirul sălii. Este greu de spus cine a fost cel mai bun, Kibwe Trim sau Bryan Mathews, care fiecare a înscris câte 30 de puncte, Jujuan Coole, declarat MVP-ul meciului pentru cele 15 puncte înscrise şi 11 pase, Drăguşin, Mandache sau Rashaun. Nu a contat cine, a contat spectacolul.
Concursul de Slam-Dunk
În pauze, pe lângă demonstraţiile pline de savoare ale grupului de majorete de la CSU Asesoft Ploieşti (pe când un asemenea grup şi sub Tâmpa?), s-au desfăşurat concursurile de aruncări de trei puncte de Slam-Dunk sau
