Aristide Ionescu îi cere primarului să transforme fosta clădire a Închisorii Pitești în muzeu.Supraviețuitorul Experimentului Pitești își dorește ca rămășițele pușcăriei comuniste în care a fost torturat mai bine de paru ani, să devină obiectiv de interes turistic.
Aristide Ionescu este unul dintre martorii atrocităților pe care le-a trăit generația sa, unul dintre supraviețuitorii a ceea ce a însemnat Experimentului Pitești – reeducarea prin tortură. Deși senin la prima vedere, bătrânelul de 89 de ani, cu mâna dreaptă aproape paralizată de chinurile indurate la Gherla și în Pușcăria Pitești, n-a uitat ce-a trăit între zidurile care au adăpostit reeducarea prin tortură, considerată manifestarea cea mai monstruoasă a sistemului de zdrobire a personalităţii umane conceput de totalitarismul comunist. N-a uitat din simplul motiv că așa ceva nu se poate uita!
“ E dureros, e zguduitor să vorbești despre așa ceva dar scene precum cea a împărtăşirii cu fecale rămân în memorie să te macine toată viața. Fenomenul Pitești a însemnat dezumanizare iar așa ceva nu trebuie să se mai întâmple nicăieri în lumea asta. Numai o minte bolnavă, stăpânită de Satana putea concepe asemene scene de înjosire. Nici măcar să te închini nu puteai.Îți făceai crucea cu cu limba în cerul gurii, pentru că, altfel, ajungeai la ținetă şi te împărtăşeau cu fecale!”, povestește, cu durere , Aristide Ionescu. Își amintește și de bătaia în tălpi care l-a adus de atâtea ori în stare de leșin, de cumplitele tehnici de strivire a degetelor, de servirea mesei, în genunchi, cu mâinile la spate, de bătăile și torturile care nu se opreau până când victima nu aducea blasfemie lui Dumnezeu și toate celelalte suplicii fizice și psihice îndurate care l-au făcut , atunci, să-și dorească moartea. Rememorează în fiecare zi din cele pe care i le-a mai dat Dumnezeu, dramele trăite între zidurile închisori