Ministerul Finanţelor acuză presiunea exercitată de bănci pentru creşterea costului finanţării deficitului bugetar, dar a fost de acord joi la Bruxelles cu "relaxarea" angajamentului principalelor 9 bănci străine de a-şi menţine expunerile pe România.
FMI şi Comisia Europeană, care au susţinut în martie 2009 înţelegerea prin care băncile străine au promis că nu taie liniile de finanţare, în contextul împrumutului de
20 mld. euro luat de România, au încuviinţat acum relaxarea.
Concluzia evaluării de joia trecută a fost că la sfârşitul lunii iunie 2010 expunerile celor 9 bănci - Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus - erau "în mare măsură" menţinute la nivelul din martie 2009, iar solvabilitatea filialelor locale a fost menţinută la peste 10%.
Băncile străine şi-au reafirmat angajamentul pe termen lung faţă de România, iar unele au informat chiar că intenţionează să-şi mărească expunerile, în pofida relaxării cu 5% permisă de Fond şi CE.
România se poate alege astfel cu o diminuare a datoriei externe în cazul în care băncile participante la înţelegere vor profita de "relaxarea" angajamentului, dar şi cu efecte valutare adverse în cazul în care închiderea unor linii de finanţare ar avea loc pe fondul unor noi turbulenţe regionale sau locale.
FMI şi Comisia Europeană susţin totuşi că "întărirea poziţiei externe" a României permite flexibilizarea angajamentului băncilor străine într-o marjă de 5%.
Rezervele valutare aflate în administrarea BNR însumau la jumătatea anului
31,6 miliarde de euro, în scădere cu 362 mil. euro faţă de luna mai, însă în iulie au crescut din nou ca urmare a intrării tranşei de peste 900 mil. euro de la FMI.
Decizia de relaxare a angajamentului băncilor ar putea fi privită ca un semnal de siguranţă din partea a
