Ceremonie emoţionantă la Zidul Plângerii de la Ierusalim. Locul de pelerinaj a fost curăţat de zecile de mii de hârtiuţe, pe care credincioşii le-au lasat in ultimele şase luni cu dorinţe şi rugăciuni, potrivit digi24.ro.
Zidul Plângerii este ultimul vestigiu rămas din templul regelui Solomon şi este totodată şi cel mai sfânt loc pentru evrei.
Bileţelele au fost scoase din crăpăturile zidului cu ajutorul unor beţe, pentru a le face loc altora. Este un ritual care are loc de două ori pe an, înaintea Anului Nou evreiesc, sărbătorit pe 16 septembrie şi înainte de sărbătoarea Exodului, atunci când vechii israeliţi au fost eliberaţi de sub sclavia egipteană.
Potrivit tradiţiei, nici unul dintre mesaje nu este citit. Toate hârtiile extrase dintre crăpăturile Zidului Plângerii sunt îngropate pe Muntele Măslinilor. Tradiţia mozaică impune ca toate textele considerate sacre să fie îngropate şi nu arse, iar biletele către Dumnezeu sînt, conform tradiţiei, asimilate cu scrierile sfinte.
Ceremonie emoţionantă la Zidul Plângerii de la Ierusalim. Locul de pelerinaj a fost curăţat de zecile de mii de hârtiuţe, pe care credincioşii le-au lasat in ultimele şase luni cu dorinţe şi rugăciuni, potrivit digi24.ro.
Zidul Plângerii este ultimul vestigiu rămas din templul regelui Solomon şi este totodată şi cel mai sfânt loc pentru evrei.
Bileţelele au fost scoase din crăpăturile zidului cu ajutorul unor beţe, pentru a le face loc altora. Este un ritual care are loc de două ori pe an, înaintea Anului Nou evreiesc, sărbătorit pe 16 septembrie şi înainte de sărbătoarea Exodului, atunci când vechii israeliţi au fost eliberaţi de sub sclavia egipteană.
Potrivit tradiţiei, nici unul dintre mesaje nu este citit. Toate hârtiile extrase dintre crăpăturile Zidului Plângerii sunt îngropate pe Muntele Măslinilor. Tradiţia mozaică impune ca toate textele consider