La mijlocul lunii se fac patru ani de la momentul considerat de toata lumea ca debut al turbulentelor economice, dar nu sunt motive de sarbatorit. Pe 15 septembrie 2008, o unda de soc a surprins multe state pe picior gresit: declararea falimentului uneia dintre cele mai mari banci din lume, Lehman Brothers, a adus haos pe burse si panica pe pietele de capital. Totusi, despre criza se stia inca de la sfarsitul anilor '90 ca va veni - iar Romania a resimtit asta din plin, desi mult mai vizibila era atunci inchiderea marilor "gauri negre" din economie, pentru care toti dadeau vina pe guvernarea CDR. Ceva mai tarziu, razboiul din Irak a oferit americanilor o noua amanare, dar pana la urma s-a intamplat. Astazi se considera ca Statele Unite au reusit sa exporte cu succes efectele crizei si ca principala victima este Europa, luata pe nepregatite. Insa motivul nu e atat amploarea fenomenului, cat faptul ca in zona euro au iesit la iveala probleme grave care impiedica revenirea. In toamna lui 2008, Romania continua sa zboare pe culmile unui vis frumos. Atunci, ca si acum, campania electorala nu lua in seama semnele rele, ba chiar se votau cu veselie in Parlament legi despre cresteri salariale cu 50 la suta. Totul s-a frant la inceputul lui 2009, cand cresterea de 6%, cat estimase Comisia Nationala de Prognoza, s-a transformat in martie in scadere de 4%, ajungand aproape sa se dubleze pana la sfarsitul anului. Intre timp, TVA a crescut, iar veniturile au scazut. Paradoxal, media pe tara arata o crestere continua, de la un an la altul, a salariului mediu net, ajuns in prezent la 1556 de lei. Fiind an electoral, trebuie sa existe si promisiuni populiste. Pe de alta parte, cotidianul financiar Wall Street Journal constata ca prea mare a fost linistea in ringurile bursiere inaintea unei toamne pline de evenimente economice, financiare si politice care pot deveni dramatice. Progra