Curtea de Apel Cluj e emis, săptămâna trecută, o sentinţă definitivă şi irevocabilă care stabileşte ilegalitatea lucrărilor efectuate pentru magistrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Sentinţa nu produce efecte directe, însă, pune temeiul demersurilor penale pe care reprezentanţii ONG-urilor plănuiesc să le facă şi, de asemenea, reprezintă o victorie de principiu într-un context de criză a statului de drept, după părerea activiştilor.
Magistraţii Curţii de Apel Cluj au anulat, joi, 17 octombrie, Planul Urbanisitc Zonal din 2006 care trasa conturul diametralei Nord-Sud peste cele aproximativ 90 de case şi monumente istorice care au fost dărâmate. Prin urmare, au fost anulate şi documentele emise pe baza acestui PUZ: Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu numărul 151 din iunie 2006, autorizaţia de construcţie şi hotărârea de Guvern privind exproprierile. Această sentinţă stabileşte, definitiv şi irevocabil, ilegalitatea tuturor lucrărilor şi acţiunilor efectuate în baza acestor acte.
O victorie aparentă într-o luptă de principii
Însă, după cum şi reprezentanţii ONG-urilor apreciază, victoria în faţa autorităţilor este doar una aparentă, întrucât clădirile cu valoare istorică, care reprezentau obiectul activismului, au fost demult dărâmate. Acum, singurul lucru concret pentru care reprezentanţii societăţii civile pot milita este reconstruirea lor.
Cu toate acestea, membrii organizaţiilor neguvernamentale găsesc o semnificaţie mai importantă în sentinţa dată de Curtea de Apel Cluj. „Ceea ce ne confirmă este că Primăria nu este o instituţie reprezentativă pentru statul de drept, pentru că s-a comportat ca un infractor. Dar nu vom înceta bătălia, bătălia este mult mai mare: există nişte principii de bază ale civilizaţiei europene care trebuie respectate“, a declarat Roxana Wring, reprezentant al Asociaţiei pentru Protecţia şi Documentare
