Măsurile dure impuse de guverne pot avea consecinţe grave asupra economiilor. Statele europene se întrec în reducerea cheltuielilor publice şi în introducerea de noi impozite. Unde vor duce toate acestea?
VIDEO Război dur între guverne şi sindicate în Europa
Bruxelles-ul strânge cu forţa punga statelor UE
Analiză: Cum se manifestă criza în fiecare stat din Uniunea Europeană
Speriaţi de datoriile suverane în creştere, guvernanţii au demarat un nou val de măsuri de austeritate. Reformarea sistemelor de pensii, tăierea aparatului bugetar, scăderea salariilor din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi a investiţiilor, majorarea impozitelor şi introducerea de noi taxe sunt armele cu care conducătorii speră să stimuleze economia.
Şi mai multe reduceri
Ministrul de Finanţe al Marii Britanii dezvăluie astăzi un nou plan de reducere a cheltuielilor bugetare, care va ajuta statul să economisească 95 de miliarde de euro. Programul este cel mai agresiv dintre cele aplicate de marile puteri economice şi presupune diminuarea cu 25% a fondurilor ministerelor. Bugetul pentru armată va fi redus cu 8% prin desfiinţarea a câtorva mii de posturi şi prin amânarea unor programe de modernizare. Datoria publică a britanicilor reprezintă 53,2% din Produsul Intern Brut.
Şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a anunţat că nu va renunţa la austeritate. Încercând să acopere datorita suverană de 86,2% din PIB, liderii francezi vor majorarea vârstei de pensionare de la 60 de ani la 62, după ce, în primăvară, Guvernul de la Paris a anunţat îngheţarea cheltuielilor publice pentru următorii trei ani.
Măsurile de austeritate demarate de José Luis Rodríguez Zapatero, premierul Spaniei, au scos în stradă peste 10 milioane de spanioli, potrivit datelor sindicatelor naţionale. În mai, guvernul a aprobat un plan de reducere a cheltu