Cresterea economica de 4,4% inregistrata in T3 a fost peste asteptari, la fel si cresterea de 2,7% inregistrata in primele noua luni, iar in mod normal guvernul ar fi trebuit sa se laude cu aceasta performanta, la fel cum a facut-o la inceputul anului, cand INS a comunicat iesirea Romaniei din recesiune, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.
Totusi, acest lucru nu s-a intamplat. Mai mult, Emil Boc a declarat in aceasta saptamana ca “suntem in graficul unei cresteri economice de 1,5-2%”, declaratie care te face sa te intrebi cum este posibil ca o cresterea economica de 2,7% in primele 9 luni sa se transforme intr-o crestere de doar 1,5-2% pe intreg anul. Practic, pentru a creste cu doar 1,5%-2% in 2011 ar trebui ca in T4 sa avem o scadere de pana la 1%, evolutie pe care nici cei mai pesimisti analisti nu o prognozeaza.
De ce nu poate guvernul sa promoveze mai agresiv cresterea PIB din T3, cu atat mai mult cu cat campania electorala sta sa inceapa?
1. Nu poti sa te lauzi cu o crestere economica record, dar in acelasi timp sa spui ca nu sunt bani pentru indexarea pensiilor sau cresterea salariilor bugetarilor. Daca inainte de criza, guvernul era extrem de optimist, acum pesimismul a devenit regula, iar trimiterile la situatia din Grecia si restul tarilor PIIGS sunt tot mai dese. Din acest punct de vedere, oricat de straniu ar parea, cresterea peste asteptari a PIB a dat oarecum peste cap politica de PR a guvernului, nevoit acum sa explice cum este posibil ca economia sa creasca, iar pensiile si salariile nu.
2. Expansiunea economica din T3 nu a dus la o crestere semnificativa a incasarilor bugetare, crestere care sa mareasca marja de manevra a guvernului in ce priveste cheltuielile. Cel putin un sfert din cresterea PIB trimestrul trecut s-a datorat agriculturii, sector foarte putin fiscalizat, in timp ce consumul populatiei pr
