Din pacate, la fel ca studentii atrasi de o cariera stiintifica, rectorii din specia Humbold sint pe cale de disparitie si sindromul Sussex se va internationaliza. Nu sint un euroanalist sceptic, cum ar sugera titlul acestui eseu despre o Europa in deriva, care isi decimeaza ofiterii si spera sa navigheze spre "societatea cunoasterii" doar cu bucatarii si contabilii (pardon, managerii) la bordul educatiei universitare. Sint doar unul dintre telegrafistii care lanseaza un SOS de la bordul acestei nave in deriva.

Ce se intimpla acum in universitatile din Regatul Unit poate fi deja numit sindromul Asperger al Occidentului european. Acest sindrom se manifesta numai la unii baieti, care, desi se dezvolta normal ca inteligenta si vocabular, prezinta si simptome autiste de comportament.

Departamentul de Chimie al Universitatii Sussex, desi are o istorie de doar 46 de ani (1960), se mentine constant la nivelul 5 de evaluare (standardul maxim de calitate in UK) ), a produs opt membri ai Societatii Regale si doi laureati Nobel (John Cornforth - 1975, Harry Kroto - 1996 ). Dreptul la existenta al unei facultati cu un astfel de pedigree nu poate fi pus in discutie nici macar in gluma. Si totusi, acest departament de la Sussex University, incepind din martie 2006, se afla pe lista neagra a crizei financiare, pentru a se adauga celor 59 de facultati de fizica si chimie sterse in ultimii sase ani de pe harta academica a Regatului Unit (The Guardian, 9 noiembrie 2006), sub privirile de copii autisti ale guvernantilor. Ce le pasa lui Tony Blair si Camerei Comunelor ca Anglia varsa anual in gaura neagra a Comisiei Research & Development de la Bruxelles peste 400 milioane de euro, in timp ce staff-urile universitatilor desfiinteaza, una dupa alta, facultatile de stiinte fiindca sint "high money consuming subjects"?

In medie, cheltuielile anuale pentru un student englez