În urmă cu 177 de ani, o mână de negustori din Zimnicea şi Mavrodin au cumpărat o moşie pentru a putea face comerţ liber. Pe terenul cumpărat de negustorii mavrodineni şi zimniceni cu bani împrumutaţi de la cămătarii evrei a luat fiinţă în 183 - Alexandria.

Puţini alexăndreni ştiu că oraşul lor s-a înfiinţat din raţiuni pur economice. La începutul secolului XIX, într-o vreme în care comerţ putea face doar proprietarii de moşii, un grup de negustori mavrodineni, bulgari şi zimniceni au pus mână de la mână şi au decis să cumpere o moşie pentru a putea face comerţ liber. Pentru cei mai mulţi dintre alexăndreni nume precum Lazăr, Conu, Ţânţăreanu, Paşcaliu, Matei, Stoica, Noica, Repanovici nu au nicio rezonanţă. Aceştia sunt însă negustorii care au cumpărat moşia pe care a luat fiinţă oraşul. Pentru că banii nu le-au ajuns, s-au împrumutat la cămătarii evrei. Actul de cumpărare al moşiei Bâcâianca pe care negustorii au luat-o de la Mitropolia Ţării Româneşti a fost semnat la data de 14 mai 1834. Odată luat terenul, negustorii mavrodineni şi zimniceni, alături de cei bugari s-au apucat repede să pună bazele noului oraş. Inginerul austriac Otto von Moritz a trasat străzile Alexandriei, drepte, paralele şi perpendiculare. Ţăranii din Nanov, Adămeşti, Ţigăneşti şi Măgurele şi-au abandonat vatrele şi au venit să pună umărul la construcţia oraşului. În doar două luni, iunie şi iulie 1834, au apărut primele 700 de case, prăvălii şi bordeie.

Alexandria s-a condus după Ekstrucţie timp de 30 de ani

Întemeietorii Alexandriei şi-au dat repede seama că unui oraş îi trebuie un regulament de funcţionare după care să se conducă comunitatea. Aşa a luat fiinţă Ekstrucţia, constituţia locală a Alexandriei care conţinea “regulile de hălăduire a celor ce vor primi a se aşeza în noua adunare din oraş Alexandria”. Documentul a fost semnat în vara anului 1834 de do