O idee prea frumoasă pentru a deveni realitate în România. Așa descriu reprezentanții mediului privat proiectul celor șase spitale regionale, prea scumpe și prea mari pentru o țară mică și săracă.

Inițiativa Ministerului Sănătății de a construi șase spitale regionale de urgență în parteneriat public-privat este primită cu scepticism de reprezentații mediului privat, adică exact aceia care sunt invitați să vină cu fondurile necesare. Asta, pentru că investiția totală este estimată de autorități la circa 1,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ridicarea și punerea în funcțiune a unui spital va costa în medie 250 de milioane de euro. „În aceste condiții, ori sănătatea ar deveni motorul investițiilor străine în România, ceea ce este puțin probabil, ori implementarea va dura zece ani“, comentează Cristian Sas, COO al centrelor medicale Anima. Cum investițiile private mai mari de zece milioane de euro realizate până acum în spitale se pot număra pe degete, este puțin probabil ca marii jucători din piață să găsească resursele financiare necesare pentru a se implica în proiecte de asemenea dimensiuni. „Amplitudinea acestor proiecte este, într-adevăr, foarte mare“, spune Cătălina Bălan, director general la Medicover. „Șansele sunt bune în măsura în care va exista susținerea necesară atât din partea sectorului public, cât și a celui privat, pentru derularea și exploatarea investițiilor“, adaugă ea.

Din totalul investiției pentru o unitate, în cazul unui spital cu toate specialitățile, așa cum este cazul celor șase unități regionale, toată aparatura medicală reprezintă în jur de 35% din total, din care jumătate, de regulă, sunt echipamentele de imagistică, potrivit unei estimări făcute pentru o unitate supertehnologizată. De exemplu, la Spitalul Bagdasar-Arseni din București, centrul de excelență în neurochirurgie a costat 32 de milioane de euro, din care 20