Flacăra redeşteptării naţionale româneşti în fosta RSSM a fost reaprinsă la sfârşitul anilor '80 de o serie de mişcări literare, printre care faimosul Cenaclu Literar-Muzical „Alexei Mateevici", creat la 15 ianuarie 1988.

Partidul urmăreşte îndeaproape adunările Cenaclului

În arhiva fostului CC al PCM se păstrează mai multe rapoarte despre şedinţele Cenaclului „Mateevici". Acestea au fost elaborate de către un grup de lucrători din aparatul CC al PCM, printre care Alexandru Roman, şeful secţiei relaţii interetnice din cadrul departamentului ideologic, E. Beico, responsabil al secţiei organizatorice de partid şi probleme de cadre, A. A. Barbăneagră, consultant al secţiei chestiuni juridice şi de stat, I.A. Zareţki, consultant al secţiei relaţii interetnice din cadrul departamentului ideologic, Visarion B. Ceşuiev, consultant al secţiei social-economice, A. D. Onceanu, instructor al departamentului ideologic. Perioada acoperită de aceste rapoarte este ianuarie-decembrie 1989, crucială pentru mişcarea de eliberare naţională.

Primele evenimente descrise în aceste rapoarte datează cu sfârşitul lui ianuarie 1989. Astfel, într-o notă informativă a CC al PCM se relatează că pe data de 29 ianuarie 1989 în preajma statuii lui Ştefan cel Mare s-au adunat peste două mii de persoane.

În centrul oraşului, apoi la Valea Morilor

Autorităţile au intrat în panică şi au rugat liderii Mişcării democratice şi ai Cenaclului „Mateevici" să-i convingă pe participanţi să meargă la Estrada „Lumina" (lângă Lacul Comsomolist, azi Parcul de Agrement Valea Morilor, unde coboară scările dinspre universitate, pe dreapta). Pe 12 februarie, situaţia a ieşit iarăşi de sub controlul autorităţilor, în Piaţa Victoriei (azi Marea Adunare Naţională). Miliţia a intervenit în forţă, fiind reţinute 43 de persoane, unele dintre care au fost amendate, iar altele arestate pentr