"Crestinismul e religia iesirii din religie". Sub aceasta formula si-a facut intrarea in istoria ideilor cea mai noua si originala perspectiva asupra religiei crestine. Ea apartine unui ginditor francez, actual si extrem de bine cotat in mediul intelectual occidental, pe nume Marcel Gauchet. Inainte de a incerca sa-i descifram ideea, sa mai spunem un lucru deloc lipsit de importanta. Marcel Gauchet face parte din ultima generatie de intelectuali francezi care si-au propus, mai mult sau mai putin programat, sa reabiliteze filosofia liberala si, implicit, liberalismul politic in spatiul occidental, si nu numai, dominat, o buna bucata de vreme, de stingismul anilor '60. Fara a fi doctrinar, Gauchet, alaturi de alti colegi de "generatie intelectuala", a incercat sa refundamenteze ideea liberala plecind, culmea indraznelii intr-o lume profana prin definitie, de la religie. Ce vrea sa spuna acest ginditor? Vrea sa spuna ca, daca astazi o anumita parte a lumii, cea mai influenta si cea mai puternica, a adoptat modelul liberal, acest lucru se datoreaza fundamentului ei crestin. Dar mai vrea sa spuna, spre deosebire de toti ceilalti care au mai "marsat" pe aceasta idee, ca nici macar nu e vorba de un anume tip de crestinism, cum ar fi cel catolic sau protestant, ci de crestinism pur si simplu. "Crestinismul, ca religie, are in el gena liberalismului", incearca sa spuna Marcel Gauchet. Argumentele si argumentatia sa, solide la nivel de exigente academice, pot fi rezumate astfel: Isus Hristos, geniul crestinatatii, intruchipeaza un model. Modelul rupturii decisive a omului de un anumit mod de raportare fata de divinitate. Prin intruparea Sa in Hristos, Dumnezeu devine accesibil omului in mod direct. Mentalul religios sufera, gratie crestinismului, o transformare radicala, nemaiintilnita pina atunci si pina acum. Formula ar fi urmatoarea: "Daca Dumnezeu s-a facut om (prin Hristo