Omul, cu două papornițe în mâini, stă drept ca o lumânare. În fața lui, uriașa coloană de tancuri se oprește cu scrâșnet de șenile. Scenă neverosimilă. Un om contra zeci de tancuri.
Ar fi suficient ca monstrul de oțel din față să avanseze un metru și din chinezul cu papornițe s-ar alege un pumn de chisăliță.
Tanchistul rămâne uluit câteva clipe. Apoi, încearcă să ocolească. „Scrâști!”, șenilele dau să facă la dreapta. Omulețul e agil, dintr-un salt, a ajuns iar în fața tancului. Ba, cu papornițele, îl sfidează pe tanchist. Îi face semne să întoarcă măgăoaia. Îi strigă pe chinezește să se care. Poate că îi aruncă și o înjurătură de mamă sau de Mao.
„Scrâști””, fac șenilele la stânga. Dar omulețul galben a și țopăit în fața sutelor de tone de blindaj. Pe tanchist îl trec toate apele sub cască. Colegii tanchiști din spate nu înțeleg nici ei mare lucru. De ce s-au oprit? Nici unul n-a fost instruit pentru această situație ireală. Acum, și om și tancuri au încremenit. Care va fi următoarea mișcare? Bulevardul uriaș din centrul orașului e pustiu. Toată lumea a fugit. Doar omul singur și tancurile.
***
De această scenă celebră din Piața Tien An Men mi-am amintit marți seara, când l-am văzut pe Traian Băsescu răstindu-se la Ponta, Antonescu și gașca. Coloana de tancuri s-a oprit pentru moment, să se dumirească. Poate s-au mirat că cineva are curajul să li se opună. Poate că se tem de reacția internațională.
Băsescu e la fel de singur ca și Wang Weilin, studentul cu papornițe. Gestul lui de marți seara are tragismul înduioșător al eroismului neputincios. Singur cuc, el și blindatele. Cine să-l urmeze? PDL stă cu capul la cutie și încearcă să-și salveze pielea și bruma de contracte. UDMR, UNPR și minoritățile au trădat. Nici o mirare.
Societatea civilă face o frumoasă revoluție pe Facebook, pe Twitter, pe forumuri. Nimeni nu mișcă un deget, î
