Între creşterea preţurilor la locuinţe şi cea a creditului ipotecar există o legătură directă, iar o creştere de 10% din PIB a creditului ipotecar rezultă într-o creştere cu 16% a preţului la locuinţe, afirmă o echipă de experţi ai FMI, în cadrul celui de-al treilea capitol al Global Financial Stability Report (GFSR - Raport asupra stabilităţii financiare globale), dat publicităţii miercuri la Washington şi referitor la relaţia dintre finanţarea achiziţionării de locuinţe şi stabilitatea financiară.
Pe de altă parte, o creştere a valorii creditului ipotecar echivalentă cu 1% din PIB în perioada premergătoare crizei a avut ca rezultat o încetinire cu 0,66% a creşterii preţului locuinţelor şi o creştere cu 0,15% a creditelor neperformante în timpul crizei. În SUA, rata de pierderi cumulative a împrumuturilor securitizate s-a ridicat la peste 20% la finele lui 2010. Nerambursarea creditelor a atins în SUA cel mai înalt nivel de după 1930, iar 11,1 milioane de locuinţe (23,1% din total) au avut în 2010 o valoare a creditelor mai mare decât cea a proprietăţii.
Creditele ipotecare au crescut la cote ridicate în deceniul premergător crizei, în 2009 raportul datoriilor ipotecare ajungând la peste 100% din PIB în Danemarca şi Olanda.
În unele ţări europene emergente, datoriile ipotecare au crescut cu sume echivalente cu 25%-45% din PIB în deceniul de dinaintea crizei. Autorii studiului publicat de FMI arată că, în conformitate cu datele din anii 2004-2005, ponderea gospodăriilor care aveau o ipotecă se ridica la 45% în SUA, 40% în Marea Britanie şi 20% în zona euro. Categoria de gospodării cu venituri reduse, care pot afecta în mod deosebit stabilitatea financiară, era de numai 4% în zona euro, faţă de 10% în Marea Britanie şi 16% în SUA, conform unor date publicate în 2009 de Banca Centrală Europeană, ceea ce a făcut ca rata de credi