Banatul este tărâmul românesc poate cel mai marcat de multiculturalitate. Dacă în trecut îşi puneau amprenta asupra culturii din Banat şvabii, maghiarii, ruşii, sârbii şi bulgarii, în prezent bănăţenilor li s-au alăturat persoane venite din China şi Italia.

Iar când e vorba de sărbătorile tradiţionale, fiecare străin adoptat de Timişoara îşi respectă obiceiurile propriei culturi. Aşa se întâmplă şi de Revelion, când locuitorii de diferite etnii ai oraşului de pe Bega au obiceiuri care de care mai ciudate

Tradiţii ale vechilor bănăţeni

Deşi practic s-au adaptat integral în cultura Banatului, unii şvabi respectă tradiţiile de anul nou specifice populaţiei germanice. Una dintre ciudăţeniile întâlnite la nemţi de Anul Nou este să desfacă 12 foi de ceapă, pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului. Se pune sare în fiecare foaie de ceapă şi se aşează pe un loc uscat. A doua zi, după cum sarea din ele va fi uscată sau umedă, luna reprezentată de acae foaie va fi secetoasă sau ploioasă.

Sârbii din Banat sărbătoresc Revelionul de două ori: întâi odată cu timişorenii sşi încă o dată după calendarul de rit vechi, adică în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Nicio petrecere nu e completă dacă sârbii nu sparg niciun pahar şi nu dansează pe mese, ca să le meargă bine în anul care urmează.

Bulgarii merg la colindat de anul nou. Conform acestei tradiţii, colindătoarele trebuie să plece din fiecare casă încărcate cu daruri. Ele au şi un băţ fermecat, iar cei pe care îi ating cu acesta vor fi feriţi de rele în anul care urmează.

Ruşii, după ora 12, au obiceiul de a deschide uşile şi geamurile, pentru ca noul an să intre în casă.

Tradiţii ale noilor bănăţeni

Valul mare de italieni care au schimbat Mediterana pentru Bega sărbătoresc şi ei Revelionul după propriile tradiţii inedite. De exemplu, un obicei italienesc specific nopţii dintr