Festivalul "Mamaia” se deschide cu o seară dedicată marelui artist Aurelian Andreescu. Adrian Daminescu, George Nicolescu, Adrian Romcescu, Daniel Iordăchioae, Horia Moculescu vor cânta piesele lui Andreescu.
"Am debutat întâmplător – mărturisea Aurelian Andreescu, în 1986, în revista Flacăra. Eram împreună cu nişte prieteni la Pescăruş şi ne amuzam cântând o dată cu orchestra. M-a remarcat chitaristul Gaby Mezei. Se pare că i-am plăcut, de vreme ce m-a invitat a doua zi la Electrecord. Am păşit cu dreptul. Din clipa aceea, viaţa mea s-a împletit cu muzica uşoară, definitiv şi irevocabil. Aşa se schimbă destinul omului în nici 24 de ore. La început mi-a fost greu. Sunt un mare emotiv. Ea, emotivitatea, bat-o vina, mi-a adus şi necazuri, dar şi bucurii”.
A ştiut că va muri tânăr, înainte ca oamenii să-l preţuiască la adevărata sa valoare. A ştiut şi cât de bun era şi cât de puţini au înţeles acest lucru. A ştiut, în sfârşit, tot ce poate şti un artist complet care are conştiinţa valorii. A murit când nu a mai avut motive pentru care să se lupte cu boala. A făcut ciroză, de la băutură. Iar de băutură s-a apucat din cauza emoţiilor pe care le avea înainte de a intra în scenă. Acesta a fost Aurelian Andreescu.
"Eram la mare, la un spectacol cu Horia Moculescu, Mihai Constantinescu, eram mai mulţi - îşi aminteşte Adrian Daminescu. La un moment dat, a venit domnul Traşcă de la ARIA, care era profetul muzicii pe litoral. El ne-a spus că la Grădina Neon se află Aurelian Andreescu. Ne-am dus cu toţii la grădină. Atunci l-am cunoscut. Printre două pahare de vin, a fost şi Aurelian invitat să cânte «Copacul». S-a suit pe scenă, a cântat. Nu i-a ieşit prima oară, dar a doua oară a
cântat extraordinar. Cu greu s-a suit pe scenă, era foarte bolnav. S-a întors la masă, fiind ajutat, şi mi-a spus: «Puştiule, eşti foarte bun». Ţine, asta
