Preţul energiei electrice va creşte pe măsură ce companiile producătoare vor realiza investiţiile de mediu impuse de Uniunea Europeană. Cea mai mare presiune vine dinspre termocentrale, care asigură la ora actuală cel puţin 60% din necesarul energetic şi ale căror nevoi de investiţii sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. Attila Korodi, ministrul Mediului, spune că, dacă românii ar avea de ales atunci când vine vorba de preţul energiei, probabil că nu s-ar arăta prea interesaţi de investiţiile de mediu, însă în acest caz banii s-ar duce pe medicamente pentru problemele de sănătate generate de poluare. În ceea ce priveşte producţia de energie verde, acest obiectiv trebuie să se regăsească tot mai mult în preocupările guvernanţilor, mai ales pentru că aşa cere Europa.
-Domnule ministru, săptămâna trecută, complexul energetic Rovinari a cerut Agenţiei Naţionale de Reglementare a Energiei(ANRE) recunoaşterea unor costuri de mediu în preţul energiei electrice. Cât de mult apasă aceste investiţii pe tariful plătit de consumatorul final? Românul vrea energie ieftină, nu-l interesează problemele de mediu.
-Oricum vom plăti o notă de plată mai mare la farmacie. Poluarea provocată de aceste CET-uri ne permite să avem energie mai ieftină, dar la farmacie noi plătim diferenţa. Piaţa energetică românească, în special energia termo, este competitivă din punct de vedere al preţului, din cauza costurilor de mediu care nu sunt integrate în totalitate în preţul energiei.
-Şi dacă ar fi integrate în totalitatea lor, energia termo nu ar mai fi competitivă?
-E greu de spus. Nu am un calcul precis. Ca ministru al mediului, am rolul să-i oblig să integreze aceste costuri, adică să intre în process de retehnologizare şi de eficientizare. Vedeţi, a fi conform cu directivele europene de mediu înseamnă să fii şi mai eficient pe partea de producţie. Aceste centra