La începutul acestei luni, capitala Islandei intra într-o nouă eră: candidatul unui partid “anarho-suprarealist”, cum îl caracterizează cu autoironie presa de la Reykjavik, Jón Gnarr, a devenit primarul oraşului, iar partidul său va beneficia şi de 6 dintre cele 15 locuri din consiliul local.

Gnarr poate fi asemănat cu unDoru Octavian Dumitru al Islandei, puţin mai tânăr şi la fel de slobod la gură,care a abandonat şcoala la 13 ani, considerând-o inutilă pentru carierelealternative viitoare pe care şi le propunea, de clown la circ sau de pirat.Ambiţiile sale politice au început ca o glumă între prieteni, cu înfiinţareaunei formaţiuni politice, Partidul “Cel mai Bun”, devenită acum o forţăpolitică demnă de atenţie în Islanda. Dintre promisiunile dincampania noului primar se detaşează unele greu de imaginat. Gnarr a spus că îşiva muta biroul, cel puţin pe perioada weekendurilor, într-o dubiţă hippie-stylealbastră (care i-a fost, o vreme, şi sediu de campanie), unde va primicetăţenii în audienţe cu o cafea sau o ciocolată caldă şi cu bomboane pentrucopii. A promis că primăria va asigura prosoape gratuite pentru toţi cei carefolosesc ştrandurile din oraş şi acces gratuit la ştrand pentru toţi copiii şiadolescenţii, că va construi un Disneyland la aeroport, că va aduce urşi polariîn grădina zoologică şi va planta şi câţiva palmieri pe faleză, iar, ca plan petermen lung, cutremurul politic pe care îl reprezintă ascensiunea sa politicăva culmina în 2020, când îşi propune să nu mai existe niciun dependent dedroguri printre membrii Parlamentului Islandei. Altfel spus, un program de“reformă a statului” extrem de îndrăzneţ. în primele sale săptămâni demandat, şi-a dat seama că lipsa unei majorităţi în legislativul local îlîmpiedică să-şi ducă la îndeplinire promisiunile, aşa că a început să cauteparteneri. Principalul partid din Islanda vreme de mai bine de 20 de ani,soci