Patrimoniul nostru arhitectural a suferit distrugeri mult mai grave în perioada de după anul 1990 comparativ cu cele din epoca ceauşistă, a subliniat, ieri, într-o confeinţă de presă, Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul". Domnia sa a precizat că, deşi în comunism imobilele vechi au fost distruse în proporţie de 15%, iar după "90 am pierdut circa 5% din patrimoniu, în ultimii peste 20 de ani toate zonele istorice au fost atinse de "implanturi" nepotrivite.
În perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean - 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice şi 98 de zone construite protejate - s-a accelerat, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo).
Cercetarea arată că, "în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric".
Potrivit reprezentanţilor Pro.Do.Mo, în ultimii ani am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Capitalei: "monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate".
Dacă actualul proces de distrugere a patrimoniului construit va continua, identitatea arhitecturală şi culturală a Capitalei va fi iremediabil compromisă, se arată în studiul citat, care subliniază că "zestrea arhitecturală" a fost abandonată în favoarea speculei imobiliare. În ultimii zece ani, urmărind un profit cât mai mare, investitorii imobiliari s-au orientat către terenurile din zonele centrale care beneficiază de o infrastructură publică de calita