România ar putea să intre în zona euro cel mai devreme în 2019, cu patru ani mai târziu faţă de ţinta oficială şi în urma unor ţări ca Bulgaria, Cehia, Polonia sau Ungaria. Intrarea ţării în mecanismul de schimb valutar (ERM II), anticamera adoptării euro, ar urma să aibă loc în 2017, arată un studiu al grupului italian UniCredit.

Banca Naţională şi-a menţinut ţinta de adoptare a monedei unice europene la 1 ianuarie 2015, dar guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat în mai multe rânduri că trebuie rediscutat calendarul de trecere la euro în contextul evoluţiilor din economie. "În determinarea datei de aderare, am luat în considerare şi următorii factori. În primul rând, deşi nu este prevăzut în criteriile de la Maastricht (care reglementează adoptarea euro - n. red.), considerăm că statele va trebui să menţină deficitul bugetar sub plafonul de 3% din Produsul Intern Brut timp de cel puţin trei ani înainte de a intra în ERM (antecamera zonei euro - n. red.)", notează analiştii UniCredit.

Potrivit calendarului de ajustare negociat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, România ar urma să aducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB abia în 2012, ceea ce înseamnă că intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM) ar putea avea loc abia în 2012. Perioada minimă pe care o ţară trebuie să o petreacă în ERM este de doi ani.

"În al doilea rând, în afara criteriilor de la Maastricht, considerăm că orice stat nu va putea să intre în ERM înainte de a fi rambursat integral împrumuturile de la FMI sau Comisia Europeană", mai spun analiştii UniCredit. România ar trebui să încheie rambursarea împrumutului extern în 2016.

Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei na