Toti liderii partidelor comuniste din lagarul sovietic considerau o "onoare" nesperata intalnirea cu Stalin. Pentru unii, prilejul a echivalat cu urcarea in ierarhia partidului, pentru altii - caderea in dizgratie sau, uneori, moartea. Multe dintre deciziile care au pecetluit soarta istoriei s-au luat in "barlogul lui Stalin".
Dupa infiintarea Uniunii Sovietice, consfintita prin Constitutia sovietica (1924), Moscova a devenit capitala internationalismului proletar. Pe tot parcursul Cominternului (1919-1943), spre Moscova veneau ca spre o "Mecca a comunismului" "apostolii rosii" din intreaga lume.
MOSCOVA ORDONA! Toate formatiunile de stanga afiliate Internationalei aveau printre obligatiile lor raportarea periodica a succeselor sau a greselilor inregistrate in activitatea lor. Asa s-a nascut legenda "calatoriilor la Moscova", care au ocupat un loc important in existenta oricarui lider si partid comunist din lagarul sovietic. Vizitele in capitala Uniunii Sovietice reprezentau unul dintre principalele canale de comunicare, in special pentru partidele comuniste care activau in clandestinitate. PCDR a fost unul dintre ele. Nevoia de a supravietui si a pastra nestinsa "flacara revolutionara" a indreptat mereu privirile comunistilor catre Kremlin, de unde veneau toate indicatiile si sarcinile de partid, dar si numele persoanei care urma sa ocupe locul de frunte din conducerea unui partid. Inainte de a numi pe vreunul dintre conducatorii partidelor importante, Stalin cerea sa-l cunoasca personal pe viitorul lider si sa se asigure de loialitatea acestuia.
REALITATEA BATE PROPAGANDA. Parerea impartasita de toti cei care l-au vazut in carne si oase pe Stalin a fost ca, de fapt, acesta nu semana cu maiestuosul personaj din pozele de propaganda. De pilda, traducatorul sau personal de limba engleza si germana, Valentin Berejkov, si-a amintit ca la prima intalnir