Intoarcerea autorului Cand scriitorii nostri de varf, poeti (Nina Cassian, Ileana Malancioiu, Gabriela Melinescu, Angela Marinescu) ori prozatori (Nicolae Breban, Augustin Buzura, Constantin Toiu), Intoarcerea autorului
Cand scriitorii nostri de varf, poeti (Nina Cassian, Ileana Malancioiu, Gabriela Melinescu, Angela Marinescu) ori prozatori (Nicolae Breban, Augustin Buzura, Constantin Toiu), isi scriu si isi publica memorii, jurnale, volume de confesiuni mai mult sau mai putin violente, este firesc s-o faca si criticii lor. Dupa Livius Ciocarlie, Valeriu Cristea, Nicolae Manolescu, Matei Calinescu, Gelu Ionescu, Virgil Nemoianu si Gabriel Dimisianu, iata-l pe Eugen Simion, una dintre cele mai autorizate voci ale domeniului, desfasurandu-se si devoalandu-se intr-un volum dialogat ce poarta in titlu o sintagma din Roland Barthes: in ariergarda avangardei. Convorbiri cu Andrei Grigor (Ed. Univers enciclopedic, 2004). Apelul la semioticianul francez este de doua ori semnificativ. intai, pentru ca aceasta formula a lui (ariergarda avangardei) se dovedeste foarte potrivita pentru a fixa rolul criticului literar in general, locul sau pe harta bataliilor si razboaielor literare, cu o solutie de echilibru - nici conservatorism ruginit, nici adoptarea noului cu orice pret estetic - adoptata si de Eugen Simion. Apoi, e de remarcat ca unul si acelasi Roland Barthes, dupa ce pledase pentru eliminarea Autorului din Opera anuntandu-i, cu sadism metodologic, moartea, isi va revizui treptat pozitia, acordandu-i bietului autor mai multe drepturi intre hotarele textelor sale, ba chiar recuperandu-l din crampeie biografice, sub forma unei "structuri de existenta". Nici o contradictie, in schimb, la criticul roman, autor al unui volum (intoarcerea autorului, 1981) ce anunta intr-un fel intreg acest val al subiectivitatii creatoare, recunoscute si asumate ca atare. Dar cartea de
