Este fantastic cum se întrepătrund legendele Cleopatrei cu istoria de acum 5.000 de ani şi cu viaţa de azi, de un lux exorbitant în staţiunile de la Marea Roşie şi de o sărăcie lucie în Cairo şi-n zonele rurale
Egiptul m-a ademenit multă vreme înainte să-l văd, iar la faţa locului m-a surprins ca şi cum n-aş fi ştiut nimic despre el. După câteva vizite în care am experimentat şi sejurul all-inclusive, şi excursia cu autocarul la Cairo, şi aventura cu jeepurile în deşert (pe care nu o recomand decât într-o excursie organizată de o agenţie de turism autorizată), ba chiar şi un opţional la Petra, în Iordania, nu pot decât să recunosc că este o destinaţie uimitoare, unde m-aş mai duce cu mare plăcere.
Siturile arheologice de pe Valea Regilor sau de la Luxor sunt uluitoare, Piramidele şi faimosul Muzeu al Egiptologiei ar trebui văzute o dată-n viaţă, muntele Sinai şi Mănăstirea Sfânta Ecaterina sunt asaltate de pelerini, iar resorturile de lux de la Marea Roşie sunt visul oricărui căutător de locuri exotice.
Micul Paradis de pe malul Mării Roşii
În mod clar, oricine, după revoltele sângeroase de anul trecut şi răpirea ceva mai recentă a unor turişti americani (chiar dacă numai pentru câteva ore), se gândeşte de 10 ori înainte să-şi cumpere o vacanţă în Egipt. Ei bine, ideea după care mi-am guvernat viaţa este următoarea: poţi să te fereşti de un beduin urât şi rău în Sahara şi să-ţi găseşti obştescul sfârşit după ce te împiedici în casă, pe scări, ori înecându-te în timp ce guşti cea mai bună mâncare din lume la un restaurant select!
Am vorbit cu mai multe persoane care şi-au petrecut anul acesta vacanţa în staţiuni de la Marea Roşie şi înţeleg că oamenii din serviciile egiptene fac eforturi să-şi menţină cota şi să atragă din nou turişti în paradisurile de cinci stele, dotate cu piscine răcoroase, grădini luxuriante, spa-uri relaxante, săli de
