Pacea semnată de preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta la întâlnirea de miercurea trecută de la Cotroceni, în prezenţa lui Liviu Dragnea şi a lui Crin Antonescu, prevede că şeful statului va reprezenta România la Bruxelles, la Consiliile Europene, în timp ce primului ministru îi revin "relaţii la nivel interguvernamental şi european".

Cei doi se angajează să-şi vorbească numai la persoana a doua plural şi chiar să îşi sancţioneze consilierii sau angajaţii care lansează atacuri la adresa celeilalte părţi.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DINTRE TRAIAN BĂSESCU ŞI VICTOR PONTA

În relaţia Ponta-Băsescu va exista şi un "mecanism de soluţionare a disputelor", acolo unde Constituţia are lacune. În caz de conflict, în dispozitiv intră consilierii şi miniştrii, cu o condiţie însă: să fie agreaţi de partea adversă şi să fie excluse " persoanele controversate".

„Formula de luare a deciziilor între Preşedinţie şi Guvern este cu precădere întâlnirea sau discuţia directă Preşedinte-Premier. În mod excepţional, alte persoane pot fi implicate cu acordul celor doi”, se arată în acord.

Pactul de colaborare instituţională care i-a garantat lui Ponta desemnarea pentru a doua oară în funcţia de premier a fost semnat, aşa cum arată copia făcută publică de Administraţia Prezidenţială, pe 12 decembrie, la ora 22.50, menţiune făcută în scris de şeful statului. A doua zi, Băsescu a înmânat câte o copie liderilor UE la Consiliul European de la Bruxelles, refuzând însă să explice ce conţine documentul.

De la "mitoman" şi "securist", la "domnule premier" şi "domnule preşedinte"

Pacea de la Cotroceni are şapte puncte, de la angajamente şi responsabilităţi până la un cod de conduită care îi implică atât pe preşedinte şi pe premier, cât şi pe angajaţii şi consilierii lor.

După 30 de zile de campanie în care s-au complimentat cu formu