Pentru prima oară în istoria modernă a Turciei o dispută între guvern şi liderii armatei s-a încheiat vineri cu demisia şefului Marelui Stat Major, Işik Koşaner, şi şefilor armatei de uscat, marinei şi aviaţiei. De sâmbătă, Turcia a intrat într-o epocă în care Armata nu mai poate fi garantul laicităţii.

Tensiunile dintre armată şi Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al premierului Recep Tayyip Erdogan datează din 2002, de când AKP, creat de Erdogan şi actualul preşedinte Abullah Gül, pe ruinele unui partid islamist, a câştigat alegerile. În 2003, un grup de militari de rang înalt au fost arestaţi sub acuzaţia că ar fi plănuit o lovitură de stat împotriva lui Erdogan - Operaţiunea Barosul -, iar în 2008, un alt grup de militari şi civili au fost arestaţi sub aceeaşi acuzaţie de conspiraţie în Afacerea Ergenekon.

În prezent, aproximativ 250 de ofiţeri - 173 activi şi 77 în retragere - se află în arest. Majoritatea sunt închişi în legătură cu Operaţiunea Barosul şi aşteaptă de ani buni să li se aducă acuzaţii oficiale. Printre aceştia se află şi 40 de generali, aproape o zecime dintre comandanţii militari turci. Cu excepţia lui Koşaner, toţi ceilalţi comandanţi urmau să se retragă mâine în cadrul reuniunii anuale a Consiliului Militar Suprem al Turciei. Demisia de vineri este un semnal că între şefii armatei şi guvern există disensiuni profunde în privinţa numirilor şi promovărilor care urmează să fie decise mâine. Într-o scrisoare adresată „fraţilor săi de arme'', Koşaner şi-a motivat gestul prin faptul că „nu mai poate apăra drepturile oamenilor care au fost arestaţi în urma unui proces judiciar eronat''. În locul său, Erdogan l-a numit pe şeful Jandarmeriei, generalul Necdet Ozel.

Preşedintele Abdullah Gül a încercat să minimizeze impactul demisiilor şi a respins afirmaţiile că Turcia s-ar confrunta cu o criză, dar observatorii externi n