* Din 33 de fabrici de procesare mai functioneaza doar 5 * Pentru importul de zahar brut sau prelucrat, Romania cheltuieste, anual, peste 200 milioane dolari * Suprafata cultivata cu sfecla de zahar a scazut in 2003 la doar 40.000 ha, fata de 275.000 ha in 1989 Pentru Romania, industria zaharului este exemplul cel mai elocvent al declinului unei subramuri a industriei alimentare. Cultura sfeclei de zahar aproape ca a disparut. Romania a devenit in cativa ani tara importatoare de zahar, chiar daca dispune de un potential natural pentru a obtine intreaga cantitate necesara consumului intern din productie proprie. In afara de plata a 275.000 lei pentru tona de sfecla si subventia pe hartie la samanta produsa la noi in tara, cand de fapt la noi nu se mai produce de mult samanta de sfecla, statul nu are alte parghii prin care sa stimuleze producatorii de sfecla. Reprezentatii procesatorilor spun ca taxele vamale de 30% la zaharul brut si 45% la zaharul alb nu sunt suficiente, in timp ce Moldova practica taxe de 45% la zahar brut si 90% la zahar alb, iar Ungaria - 93%. S-a ajuns astfel la contraperformanta de a se cultiva sfecla de zahar pe doar circa 40.000 ha in acest an, fata de 275.000 ha in 1989. Un studiu al agentiei de rating Bucharest Equity Research Group (BERG) indica faptul ca in ultimii ani a avut loc o restrangere a sectorului de stat de circa 20 de ori fata de cel privat. In 2002 productia de zahar a crescut la 65.000 tone, cu 18% mai mult decat in anul precedent, dar numai 14% din consumul intern a fost acoperit, iar importurile de zahar brut au ajuns la circa 450.000 tone. "Importul de zahar prelucrat sau brut costa anual Romania circa 200 milioane dolari", a declarat Marius Lupu, analist financiar BERG. Din cele 33 de fabrici cate a avut Romania in 1990, in prezent mai lucreaza doar cinci fabrici care rafineaza zahar brut. Necesarul anual de zahar al Roma