Prima şi singura femeie prim-ministru al Indiei, nu doar pentru un mandat, ci pentru trei mandate consecutive, între 1966 şi 1977, şi încă un mandat între 1980 şi 1984, când destinul său a fost întrerupt tragic.

Indira Gandhi, născută la 19 noiembrie 1917, fiică a lui Jawaharlal Nehru (cel dintâi prim-ministru al Indiei şi acela care a condus statul indian în perioada 1947-1964), a ramas în istorie ca simbol al Indiei. Această femeie deosebită a reuşit reformarea societăţii şi a mentalităţilor indiene.

Se gândea numai la revolte

Indira avea să se implice de la o vârstă fragedă în lupta pentru independenţă a ţării sale, intrând chiar în conflict cu membrii familiei.

Tânăra va crea Mişcarea Vanara Sena, o organizaţie pentru tineri, fete şi băieţi, care organizau proteste şi difuzau publicaţiile ilegale ale Mişcării de Independenţă. În "folclorul" indian cu privire la tinereţea Indirei circulă poveşti conform cărora Indira ar fi transportat documente secrete în ghiozdan, ducând informaţii celor care luptau pentru independenţă şi care erau strict supravegheaţi de către serviciile secrete britanice, făcând legatura între tatal său şi alţi membri ai mişcării pentru independenţa Indiei. Această adolescentă greu de stăpânit, mai ales că era şi fiică de politician, a fost permanent supravegheată, ba chiar a fost trimisă să studieze la Oxford. Dar studiul nu era potrivit caracterului rebel al tinerei.

Relaţia cu părinţii săi era încordată, Indira refuzând să fie o adolescentă la locul ei: se gândea numai la revolte. Mama Indirei a murit de tuberculoză după o îndelungată suferinţă, chiar în adolescenţa Indirei, fapt ce a dus la detaşarea acesteia de tradiţia strictă în care erau crescute tinerele de seama sa. Iar tatăl ei, om politic preocupat exclusiv de treburile Indiei, a contribuit prea puţin la educaţia acesteia. Dar