I.N. Papiniu, desemnat ministru al României la Atena la 24 iunie 1905, a fost însărcinat de generalul Lahovary să le comunice cu prilejul unor audienţe ministrului de externe grec, Rhallys, şi regelui George (în fotografie), "impresiunea dureroasă ce poporul român a resimţit prin acţiunea bandelor greceşti cari masacrează pe Românii din Turcia" şi că atitudinea Patriarhatului "agravează pe zi ce trece relaţiunile noastre cu Patriarhatul".

Reprezentantul României la Atena i-a atenţionat pe liderii greci că guvernul român va trece la represalii în urma presiunii opiniei publice, în condiţiile în care Executivul elen nu intervenea pentru încetarea masacrelor şi persecuţiilor grecilor contra românilor, iar patriarhul nu recunoştea respectarea limbii române în biserici. Ministrul de externe grec nu a recunoscut existenţa unui "element român" în Turcia.

În momentul în care i-au fost traduse ameninţările cu moartea adresate aromânului Apostol Hagi-Gogu din Veria de capii de bandă Kostas Acritas şi Athalis Buias şi i-a fost demonstrată existenţa "elementului român", diplomatul grec a precizat că aude "pentru prima oară despre masacrele din comunele menţionate" şi că va cerceta cazul pentru a prezenta ulterior detalii.

Cu toate astea, a considerat atacurile grecilor o modalitate de apărare faţă de acţiunea bandelor bulgare, declarând că se îndoieşte de autenticitatea scrisorilor, în condiţiile în care singura societate elenă care activa în Turcia se numea "Epicur" şi se ocupa cu repararea bisericilor şi a şcolilor. Nu a uitat să menţioneze că nu poate influenţa atitudinea Patriarhiei "protestând contra modului în care Excelenţa Voastră puneţi chestiunea şi contra tonului instrucţiunilor", după o oră şi 20 de minute de discuţii.

CATALIN PETRUŢ FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau col