Operaţiunile Băncii Naţionale din octombrie 2008 au urmărit stoparea unui atac de panică şi nu "apărarea monedei naţionale", pentru a evita ca presiunile de retragere a valutei să nu se transforme într-o migraţie a economiilor din lei în valută, care ar fi afectat rezervele valutare, afirmă Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
"Panica bancară, odată declanşată, nu se oprea numai la retragerea disponibilităţilor din conturile în valută şi se mişca inevitabil pe procesul de convertire a economisirilor din lei în valută. Dacă nu am fi oprit panica, această a doua etapă ar fi epuizat într-adevăr rezervele băncii centrale. A apăra moneda naţională nu este o chestiune de mândrie, este o chestiune vitală pentru soarta unui întreg sistem bancar şi pentru soarta unei ţări. Aici nu ne putem juca cu superficialităţi".
El este de acord că în acea perioadă au existat retrageri semnificative din toate pieţele emergente, dar, potrivit lui Isărescu, faptul că BNR a lăsat ulterior leul să se deprecieze arată că BNR nu urmărea un curs anume, ci panica, retragerile de lichiditate în valută şi ieşirea dintr-un cerc vicios creat de contextul internaţional.
Din această perspectivă, Isărescu apreciază că intervenţia BNR şi-a atins obiectivul.
"Aveam semnale de la preşedinţi de bănci că posesorii de conturi de valută îşi retrăgeau depozitele şi le depozitau în aceeaşi bancă în casete de valori şi deruta generală pe care am citit-o la foarte mulţi bancheri, nu neapărat la trezorieri".
El crede că dacă ar fi fost mai bună cooperarea din partea băncilor şi între bănci, probabil că şi episodul secundar, cel cu dobânzile mari, nu apărea atât de evident.
"Bineînţeles că a suferit economia, pentru că la rândul lor ăia care au pierdut s-au dus în partea cealaltă (pe dobânzi înalte - n.r.). Dar ei oricum stopau creditarea. A face o delimitare între un motiv şi o