Profesoara este total dezamăgită de condiţiile oferite dascălilor din România, însă nu vrea să plece, ci să facă performanţă. Una dintre cele mai rare calităţi umane este cea de a-ţi păstra respectul faţa de ceea ce faci, în ciuda obstacolelor întâlnite. Pentru că, odată cu acest respect se naşte şi respectul pentru ceilalţi.

Acesta ar putea fi punctul de plecare al prezentării poveştii profesoarei de limba engleză Mădălina Lupu.

Pasiune pentru meserie

La 27 de ani, deja a învăţat că meseria de dascăl nu este una care să aducă bucurii financiare sau o viaţă liniştită. Dar, din recunoştinţă pentru cei care au îndrumat-o pe acest drum, ştie că trebuie să treacă peste orice obstacol.

„Şi eu, ca fost elev, mă gândesc cu mare drag la foştii mei profesori, cărora poate nu am avut prilejul sau nu am avut curajul să le mulţumesc", povesteşte profesoara.

Un alt motiv pentru care Madălina se luptă cu toate greutăţile sistemului educaţional este reprezentant de elevi.

„Cu siguranţă unul dintre motivele care mă determină să nu-mi pierd speranţa este zâmbetul sincer al copilului care ma priveşte cu atât de multă căldură. Zâmbetul lor din timpul orelor face ca meseria de la catedră să pară cea mai frumoasă meserie din lume", ne mărturiseşte Mădălina Lupu.

Emoţia primului an la catedră va rămâne mereu una dintre amintirile frumoase. Mădălina a ales să răspundă susţinerii pe care a primit-o de la elevi prin promisiunea făcută sieşi de a căuta mereu să se perfecţioneze în această meserie.

„Aşa cum nu ne uitam învăţătorul pentru că el ne pune stiloul în mână, aşa nu mi-am uitat eu primii elevi care mă aşteptau cu nerăbdare la oră şi colegii care m-au susţinut de fiecare dată. De atunci mi-am propus să mă perfecţionez mereu în domeniu, mai ales pentru ei, nu neapărat pentru mine", ne declară Mădălina Lupu.

Un episod care vine să demo