Peste 5.000 de absolvenţi de bacalaureat pleacă anual la facultăţile din străinătate, iar numărul de studenţi români înscrişi în universităţile străine a crescut cu mai bine de 50% în ultimii zece ani. În condiţiile în care economia nu îşi va accelera ritmul de creştere anul viitor aşa cum se spera până acum, este puţin probabil ca numărul de părinţi care îşi permit să-şi trimită copiii la studii în străinătate să crească.

"În condiţii de criză, este puţin probabil să-şi mai bugeteze multă lume cheltuieli cu studiile în străinătate. Cred că o familie cu venituri lunare de 2.000 de euro net pe lună care a făcut din timp acumulări pentru a susţine costurile de şcolarizare pentru copii ar putea să-şi trimită copilul la studii la o universitate bună din Olanda, unde taxele sunt de 1.800 de euro pe an, la care se adaugă şi taxele de cazare", este de părere Ion Ciucă, directorul Direcţiei Strategii şi Finanţare Instituţională din cadrul Ministerului Educaţiei. El a adăugat că, la fel cum americanii au dezvoltat un adevărat "cult al economisirii" pentru educaţie încă de la naşterea copilului, aşa se va întâmpla, treptat, şi la noi.

Salariul mediu net la nivelul întregii economii abia dacă depăşeşte 350 de euro pe lună, iar taxele de şcolarizare pentru cursurile unei universităţi de stat de pe piaţa locală sunt cuprinse între 500 şi 1.000 de euro pe an. Atât oficialii, cât şi analiştii din bănci se pregătesc să reducă prognoza de creştere de la 3,5- 4% spre 2 -3% în 2012, pe fondul crizei datoriilor din zona euro şi al semnalelor negative de peste ocean. Rezultatele dezastruoase de la examenul de bacalaureat din acest an - o rată de promovabilitate a examenului de 45,7% şi peste 110.000 de absolvenţi de liceu declaraţi respinşi - ar putea să mai reducă din numărul de tineri care se înscriu la universităţile străine, având în vedere că au posibilitatea d