La nord sau la sud de Dunăre, o dată cu apropierea sărbătorii Paştelui, tradiţiile şi obiceiurile capătă acelaşi contur şi aceleaşi semnificaţii. Un univers creştin, în care oamenii, natura şi cerul se află în strânsă legătură. Cu o zi înainte de Buna Vestire, în gospodăriile şi căminele din Bulgaria începe forfota.
Aşa cum natura se reînnoieşte la sosirea primăverii trebuie să se întâmple şi cu locurile în care oamenii îşi duc viaţa. Toate gunoaiele de prin curţi se strâng laolaltă şi li se dau foc. Cei mai curajoşi dintre tineri pun prinsoare şi sar peste foc, crezând că în felul acesta vor fi protejaţi de muşcătura şerpilor şi de boli.
În ziua de Buna Vestire sunt sărbătoriţi cei care au numele asemănător cu "blago" (corespondentul bulgăresc al cuvântului "bun"). Blaguna, Blagodaika, Blagia, Blagin sau Blaginko sunt cei care se vor afla în centrul atenţiei şi vor primi cele mai frumoase urări. De asemenea, există obiceiul de a pregăti plăcinte cu ceapă, salate cu foarte multă ceapă verde, pâine cu multe culori şi păstrăvi la cuptor.
Interesant este că în calendarul popular românesc, Buna Vestire mai poartă şi numele de Blagoveştenie. Duminica dinainte de Paşte, Floriile, poartă în spaţiul bulgar numele de Tsvetnitsa-Vrabnitsa. Amintind de intrarea lui Iisus în Ierusalim, creştinii poartă în loc de ramuri de palmier sau măslin, crenguţe unduitoare de salcie, cu care se încing la brâu sau împletesc coroniţe pentru tinerele fete.
De altfel, nu se pot sărbători cu adevărat Floriile fără îndeplinrea unui ritual vechi de secole. Zece fete - numite "lazarki" - se îmbracă în haine albe, îşi pun pe frunte coroniţe de salcie şi pornesc să înconjoare satul cântând, urându-le prosperitate celor care le ies în cale.
PETRECERE LA KUMITSA
A doua zi de dimineaţă, fetele se adună şi pornesc către cea mai apropiată ap
