Politica este supusa conjuncturii. Iar in conjunctura actuala, urmatoarele mutari ale d-lui Isarescu pot fi cheia evolutiei politicii romanesti pentru urmatorul deceniu si jumatate. Stie? Vrea? Poate? In 1870, cind Imperiul lui Napoleon III s-a prabusit sub infringerea administrata de prusaci la Sedan, toate planetele pareau aliniate pentru Henri, conte de Chambord, pretendentul legitimist la tronul Frantei. Cele doua tabere regaliste, legitimisti si orleanisti, ajunsesera la o intelegere. Orleanistii au convenit sa sprijine urcarea contelui de Chambord pe tron, in speranta ca la moartea sa el va fi urmat de pretendentul lor, Philippe d'Orléans, conte de Paris. Conditiile sociale si economice pareau si ele favorabile unei restauratii de catifea. Mai mult, regalistii au devenit majoritari in Adunarea Nationala. Negocierile cu celelalte fortse politice avansau iar adversarii erau confuzi si impotenti. Cu Henri de Chambord, sustinut atit de legitimisti si cit si de orleanisti, cu un conses solid in spatele proiectului, cu negocierile aproape parafate, preluarea puterii era o chestiune de zile. Si totusi, n-a fost sa fie. Henri, conte de Chambord, n-a ajuns niciodata rege. A murit in 1883, cetatean al unei republici. Frinta a ramas o republica. Pina azi. Toate planetele pareau aliniate pentru contele nostru. Irepetabil. Dar el nu a inteles. A ezitat, apoi a plusat. Cind fereastra de oportunitate a fost deschisa larg, a ezitat. Apoi a inceput sa puna conditii. A insistat ca va accepta coroana doar cu conditia ca Franta sa abandoneze tricolorul si sa revina la simbolurile monarhice traditionale. Chiar si un compromis, prin care tricolorul raminea drapelul national, iar simbolurile monarhice deveneau insemnele casei regale, nu a fost acceptabil. Asa se scrie istoria. Doua decenii mai tirziu, guvernul francez descopera cu stupoare ca generalul Boulanger a primit in jur de 10