"Bărbaţii de stat" care formează actuala putere au reuşit performanţa să inventeze o nouă specie bugetară cu care au populat instituţiile publice: piţipoanca de stat. DEX-ul ne spune că piţipoanca e o „femeie uşuratică" şi mai apoi că „uşuratic" e lipsit de seriozitate, frivol.
Departe de Academia Română, pe stradă, „între blocurile gri", acolo unde s-a născut cuvântul piţipoancă, explicaţia e mai complexă şi profundă. Varianta publicabilă e că băieţii de cartier taxează astfel tinerele „superficiale", ghidate de filosofia: „bani, ţoale, maşină". Trei scopuri esenţiale ale vieţii, pentru care piţipoancele au convingerea că merită să facă orice.
Undeva la mijloc este specia produsă în confuzia pe care actuala putere o face între actul guvernării patriei şi interesele care le guvernează propriile afaceri. Şi este esenţial ca piţipoanca simplă să aibă un părinte important pentru a putea evolua într-o piţipoancă de stat. Banatul a produs zilele acestea un exemplu elocvent care descrie perfect mentalitatea şi comportamentul piţipoancei de stat, varianta de provincie.
Directoarea Agenţiei pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii Timiş şi-a angajat fata pe post de consilier în fonduri europene, chiar la instituţia pe care o conduce. La concurs a participat numai fiica directoarei. Examinarea a fost făcută de subalternii mamei-şef de instituţie. Cele două lucrează acum în acelaşi birou.
Una dintre fotografiile realizate de reporterii Adevărul de Seară Timişoara reflectă perfect atmosfera de lucru. Mama stă în faţa unui computer pe a cărui desktop sunt poze cu fata semidezbrăcată, într-o poziţie lubrică. O sticluţă de ojă roz ţine companie tastaturii de pe biroul directoarei. Biblioteca din spatele fetei e mai goală chiar decât tânăra din poze.
Bianca Jurcă e numele fetei. S-a remarcat la Timşoara după ce