Hunedoreanca în vârstă de 38 de ani s-a dedicat în totalitate gimnasticii, iar dacă ar fi să-şi aleagă din nou drumul în viaţă ar lua aceeaşi hotărâre.

A început să cocheteze cu gimnastica de când era la grădiniţă. La vârsta de cinci ani şi jumătate a fost selecţionată pentru a se pregăti în acest domeniu. Aparatul său este bârna, la care a activat până la vârsta de 16 ani. A fost multiplă campioană naţională cu echipa, componentă a lotului naţional de junioare în anii 1983-1984 şi a participat la Universiada din 1986. Deşi i-a plăcut foarte mult ceea ce făcea, în anii de liceu a suferit o fractură la picior şi a renunţat.

Sacrificiu şi răsplată

„Cel mai mult am vrut să mă ocup de şcoală. Educaţia şi motivele medicale m-au determinat să iau această hotărâre”, a declarat Liliana Cosma. Prin urmare, după susţinerea examenului de bacalaureat nu s-a mai atins de bârnă. Nu a rezistat însă prea mult. După un an a revenit în sala de gimnastică ca antrenor, iar de atunci nu a mai lipsit nicio zi de la antrenamente.

„A face gimnastică şi a-i antrena pe alţii să practice acest sport sunt două lucruri diferite. Amândouă îmi plac în egală măsură, însă ca antrenor e mai dificil, pentru că răspunzi de ceilalţi. Ca sportiv eşti doar tu cu aparatele, însă ca antrenor ai în primul rând responsabilitatea celorlalţi, apoi pe a ta”, a adăugat Liliana. Datorită rezultatelor sale, în 2006 a fost numită antrenorul anului la nivelul judeţului Hunedoara, titulatură pe care şi-a menţinut-o până în prezent. Este un titlu care o onorează şi îi face cinste, întrucât o leagă de Deva, oraşul său de suflet. Dacă la început s-a aflat sub conducerea lui Octavian Bellu, acum lucrează cu Nicolae Forminte. Împreună au reuşit să ţină gimnastica românească pe podiumul mondial. În 2008, echipa noastră câştiga medalia de aur pe echipe la Jocurile Olimpice de la Beijin