Deprecierea din ultima săptămână a leului faţă de euro a adus în memorie ultimul episod când românii au avut mari emoţii privind cursul de schimb, în octombrie 2008. Sub şocul falimentului Lehman Brothers, băncile şi fondurile de investiţii străine au presat atunci asupra cursului leu euro pentru că au ieşit de pe pieţele emergente pentru a-şi reface lichidităţile.
Ce deosebiri şi asemenări sunt faţă de situaţia din octombrie 2008? Este România mai bine protejată?
Companiile şi populaţia sunt mai expuse la creditele în euro decât în 2008
Deprecierea leului pune una dintre cele mai mari presiuni pe debitorii cu credite în valută. În cei peste trei ani de la startul crizei financiare mondiale expunerea la creditele în valută de pe piaţa locală a crescut în loc să scadă. Astfel, statisticile BNR arată că ponderea împrumuturilor în valută în totalul creditelor contractate de populaţie era de 57% în octombrie 2008, iar în martie 2012 procentul a urcat la 67%. Într-un ritm similar, de la 54% la 61%, a crescut şi ponderea creditelor în valută luate de companii pe acest interval. În aceste condiţii, atât populaţia, cât şi companiile sunt mai expuse decât acum trei ani devalorizării leului faţă de euro.
Pentru a preîntâmpina posibile turbulenţe pe piaţa creditelor, băncile din România şi-au majorat anul trecut capitalul cu 310 mil. euro, ajungând astfel la un total de circa 4,2 mld. euro. În ultimul trimestru din 2011 creditele neperformante se situau la circa 14% din totalul portofoliului de credite. În bani, populaţia şi companiile au credite la bănci cu o valoare cumulată de aproximativ 52 miliarde de euro.
Rezerve în valută, doar cu 25% mai mari faţă de 2008
Rezervele în valută de la Banca Naţională erau la sfârşitul lunii martie de 34,3 mld. euro, în creştere cu 25% faţă de sfârşitul lunii octombrie 2008, mo
