Mitropolitului Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Andrei Andreicuţ, vorbeşte despre sfârşitul drumului vieţii pământeşti în Pastorala de Paște
† ANDREI
din mila lui Dumnezeu
Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului
şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului
Cinstitului cler,
cinului monahal
şi dreptmăritorilor creştini
din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului,
har şi bucurie de la Hristos cel înviat din morţi, a cărui promisiune viaţa veşnică este.
Capătul căii
Lupta cea bună m-am luptat,
călătoria am săvârşit, credinţa am păzit
(2 Timotei 4, 7).
Iubiţi credincioşi,
La Crăciun, în scrisoarea pastorală, vă făceam o propunere duhovnicească: să o apucăm pe altă cale. Să alegem un drum bun pentru călătoria vieţii noastre, un drum care ne duce la Hristos.
Acum, la Sfintele Paşti, vom medita împreună la sfârşitul drumului vieţii noastre pământeşti, la capătul căii. Pentru că viaţa noastră nu-i decât o călătorie pe care dorim s-o săvârşim bine. În ectenia cererilor de la Vecernie Îi cerem lui Dumnezeu: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos.
Sfântul Pavel subliniază faptul că noi suntem pe pământ călători şi că nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie (Evrei 13,14). Iar o cântare de la înmormântarea preoţilor zice că viaţa noastră este pe pământ ca o jucărie: ceea ce n-am fost ne facem şi din ceea ce suntem ne stricăm; vis nestătător suntem, suflare care nu are putere, zbor de pasăre călătoare, corabie pe mare care nu lasă urmă.
Poetul duhovnicesc Traian Dorz, cu darul pe care i l-a dat Dumnezeu, reuşeşte să exprime artistic şi sugestiv această condiţie a noastră de călători: Un lung tren ne pare viaţa, ne trezim în el mergând,/ Fără să