Nu intraţi cu datorii în Noul An, nu duceţi gunoiul pe 1 ianuarie, iar la petrecerea lui 2009 e musai să purtaţi ceva roşu! Iată câteva dintre tradiţiile care fac mai bun anul ce vine.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, Revelionul e prilej de petrecere, cu multă băutură şi prieteni, o noapte în care ne distrăm, facem bilanţul anului care a trecut şi ne dorim mai mult pentru cel care începe. Însă, din străbuni, noaptea de Anul Nou era momentul în care timpul se desfăcea în două, iar în mijloc erau divinitatea şi semnele cereşti care arătau, dacă ştiai să le interpretezi, ce va aduce anul următor. Doar cei aleşi puteau vedea petrecerea din Ceruri, la care Dumnezeu şi Sfinţii se bucurau, alături de muritorii de rând, că haosul a fost învins de lumina unui nou început.

Iar acei puţini "aleşi" spuneau întregii comunităţi rurale ce-au văzut şi cum se arată viitorul anului. Etnologii Paula Popoiu, directorul Muzeului Satului din Bucureşti, şi Şerban Anghelescu, de la Muzeul Ţăranului Român, dezgroapă, din cercetările făcute de-a lungul mulţilor ani "de teren", obiceiurile bătrânilor pentru noaptea de la trecerea dintre ani.

Aflarea ursitului şi a belşugului

Pentru fetele de măritat, noaptea de Anul Nou era una extrem de importantă. Prin diverse metode, mândrele pot afla când se vor mărita, cine şi cum le va fi sortitul. Valabil şi pentru flăcăi, obiceiul era însă mai des practicat în casele cu fete de măritat, căci ele erau o pacoste mai mare.

Ce fac mândrele în această noapte ca să-şi "vadă" viitorul bărbat? Ori leagă o basma de al nouălea par de la gard şi, în funcţie de cum arăta parul aşa le va fi şi ursitul, ori întorc oale sub care sunt obiecte care le pot dezvălui cum va fi viitorul mire, ori lovesc vitele în staul pentru a afla peste câţi ani se vor mărita. Pentru cei orientaţi pe profit, cum ar spune ec