o femeie de 82 de ani are ochii, nasul si craniul mincate de cancer. din rani ii curge mereu puroi cu singe. ea traieste dintr-o pensie de 600 de mii lei, nu are lemne pentru foc si nici mincare Bita Stanciu, de 82 de ani, din Focsani, este desfigurata de cancerul care i-a ros efectiv nasul, ochii si o parte din craniu. De doi ani femeia nu mai vede. Din ranile deschise ii curge mereu un lichid alb-galbui, iar durerile cumplite si le alina cu cite sapte-opt pastile de algocalmin, luate o data. "Am suferit mult. Am zis sa iau ceva sa se termine odata. Ca nu mai pot...", plinge sarmana femeie. Ea se chinuie sa faca fata bolii cu doar 599 de mii lei, pensie de urmas. Cea mai mare parte a vietii ei si-a petrecut-o numai prin spitale. Zice ca totul a inceput prin 1967, cind "mi-a aparut un cos la nas. Dupa aia mi-a aparut o rana la frunte, apoi intr-o parte si dupa aia iar la nas. Era o rana care se tot intindea. Trei operatii am facut, dar fara nici un rezultat. Din '67 m-a luat boala si am ajuns cum ma vedeti. Am dureri ingrozitoare, dar nu mai vreau sa ma mai duc la nici un doctor, ca m-am saturat. Ca numai prin spitale mi-am petrecut viata. Nu mai merg nicaieri. Vreau sa mor pe perna mea", spune batrinica. In urma cu cinci ani, octogenara a ramas vaduva. Moartea barbatului ei i-a adus insa singurul sau venit - 599 de mii lei pensie de urmas - din care trebuie sa-si duca zilele. Sa-si cumpere mincare, eventual si lemne de foc si sa-i ajunga si pentru zecile de algocalmine, rivanolul si pastilele de piafen, absolut necesare. "Lemne daca mai sint pentru doua saptamini si sa cumpar altele, nu prea cred ca am de unde. Lemne si mincare daca am avea, ar fi mai bine. Nepoata-mea, saraca, ma ingrijeste cit poate, dar n-are nici ea decit doua milioane, cit cistiga barbatu-sau", spune batrinica, ducindu-si spre rana deschisa din dreptul nasului, o cirpa ce se pateaza imediat cu