Dorin Spineanu Astazi voiam sa scriu despre cum se mierleste la Casa Pogor da Lucian Vasiliu, ca tot s-a autoproclamat denuntatorul asta la Securitate "Mierla de la Pogor", in neste versuri ocazionale cauzate da lungi libatii la cari am participat, da ce sa mint? Chestia-i tragica atunci cand poetelul asta da provincie searbada este luat in serios de autoritati (CJ) si are si cuvantul lui o autoritate senioriala de te sperii. Saracul... A avut curaj la o prima carte (Mona Monada), apoi s-a cumintit brusc, s-a integrat intr-o turma de poetei si basta. A turnat la Securitate, si-a luat drepturile da autor, si ce-a mai facut? A, s-a imbatat ca poetii si m-a pus in conflict cu Serbina, cu care jucam sah la carciuma Pogorului pe o ploaie salbateca si atunci a iesit o cafteala groaznica. Ii reprosam, naivul de mine, ca Ion nu da bani de ajuns pentru reconstructia Casei Pogor. Da, astazi voiam sa scriu despre "Mierla de la Pogor", dar vaz si aud ca a mierlit-o Fanus Neagu, asa ca o sa-i dedic si acestui buhai de balta cateva cuvinte. Am facut un simplu chestionar de strada in drum spre terasa unde imi mai petrec amiezile si, iata: boborul cu picioare lungi nici n-auzise de aratarea asta literara, ori, daca auzise, nu stia nici un titlu al acestui academician iliescian. Iaca, dau eu un exemplu: "Amantul Marei Doamne". Nu, corect gramatical, este "Marii Doamne" si atat, dar la ce sa te astepti de la cultura unui invatator de tara beat permanent, incult si academician? Uite, un alt taranoi ajuns, Marin Preda, a creat un personaj memorabil, cari avea o inteligenta nativa, nu zic, dar nici o carte in casa: Ilie Moromete. Carti nu, dar copii da, da aici conflicte, actiune, urmariri ca in filmele americane. Hai ca am glumit. Fanus Neagu, pe care l-am cunoscut personal pa cand bea, la patruzeci de grade, whisky cu boul ala de Breban, pa cand lansam primele carti ale Poliromu