Câteva sute de gălăţeni au participat ieri la sărbătorirea celor 152 de ani trecuţi la înfăptuirea „Unirii Mici", care la Galaţi are semnificaţii aparte, locuitorii oraşului fiind mândri că un gălăţean prin adopţie, Alexandru Ioan Cuza, a devenit atunci primul domnitor al Principatelor Unite şi a fost cel care a înfăptuit primele reforme ale României moderne. La momentul alegerii sale ca domnitor, Alexandru Ioan Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele. Apoi, Unirea Principatelor a fost plănuită la 30 de kilometri de Galaţi, la Conacul de la Mânjina al lui Costache Negri.

Manifestările de ieri au început cu slujba de pomenire a domnitorului şi a familiei sale, slujbă oficiată de arhiepiscopul Dunării de Jos, IPS dr Casian Crăciun, la Biserica Vovidenia, care era frecventată de familia Cuza în urmă cu 150 de ani şi unde a fost înmormântată mama domnitorului. Apoi, mulţimea s-a adunat la statuia lui Alexandru Ioan Cuza de la intrarea în Grădina Publică, statuie sculptată de artistul italian Rafaelo Romanelli şi pe care doamna Elena Cuza a dăruit-o oraşului Galaţi. După trecerea în revistă de către prefectul Cosmin Păun a Gărzii de Onoare şi primirea onorului, intonarea imnurilor României şi Uniunii Europene, oficialităţile au depus buchete de flori la statuia lui Cuza. În 2005, prefectul de atunci al Galaţiului, Mihai Capră, în prezent secretar de stat la MAI, a schimbat puţin protocolul, înlocuind coroanele cu buchete de flori, pentru că „Ziua Unirii" este un prilej de bucurie, nu unul de comemorare.

Fără discursuri politicianiste

Notabil este şi faptul că în acest an toţi politicienii s-au abţinut de a ţine discursuri, singurele cuvântări fiind rostite de către arhiepiscopul Dunării de Jos, IPS dr Casian Crăciun şi de directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, Cătălin Negoiţă. A urmat un moment alegoric, în