În interiorul gospădăriilor românilor, ale boierilor ce-şi împodobeau odăile cu velinţe şi perdele înflorate, iar pereţii cu arme şi buzdugane, bibeloul, produs franţuzesc după cum îl arată şi numele, era prea puţin cunoscut. Totuşi, jupâniţele din timpurile trecute, doritoae a se înconjura cu lucruri gingaşe, frumos lucrate, puneau pe policioare donicuţe, ploşti săpate în lemn, sau mici zarfuri sculptate în argint vechi. Linguri de lemn desemnate şi colorate în zeci de nuanţe, cutii de păstrat mărunţişuri şi alte asemenea nimicuri erau bibelourile strămoaşelor noastre, bibelouri ce se armonizau atât de bine cu velinţele şi dibvanurile ţesute de însuşi boieroaicele şi drăguţele, plăpândele lor fiice. 

Fosta cofetărie „Frederic” – sală de expoziţii

Reînviind un trecut de podoabe româneşti, dl T. Brumărescu, harnicul şi neobositul nostru inventator, a fabricat o sumă de „bibelouri naţionale” pe care le expune, vremelnic, în localul fostei cofetării „Frederic” din Calea Victoriei. În armonizarea nuanţelor şi formelor variate ale bibelourilor sale, dl Burmărescu e nespus de ingenios. O inovaţie doarte frumoasă o reprezintă cadrele, etajerele şi tăviţele de lemn, pirogravate şi colorate cu motive naţionale. Micile obiecte de birou, puşculiţe cu desen de velinţe, plosculiţe, şi cu deosebire ouă de Paşti de toate mărimile, acestea împodobesc pereţii şi vitrinele expoziţiei Brumărescu. În mijlocul apartamentelor moderne, cu mobile de lux, cu podoabe şi tapete pariziene, articole naţionale, bibelourile româneşti vor aduce o notă foarte originală. Un public din cel mai distins vizitează zilnic expoziţia dlui Brumărescu, care rămâne deschisă până seara, la orele unsprezece. Cu prilejul sărbătorilor, atelierul dlui Brumărescu va lucra zi şi noapte, pentru confecţionarea frumoaselor ouă şi a nenumăratelor obiecte care sunt sigură că vor atrage o mulţime de