Elevii români vor avea în curând primul statut propriu, prin care li se vor stipula drepturile, dar şi obligaţiile. Tinerii îşi propun să participe în mod direct la decizia şcolii şi să combată violenţa de orice fel.

Elevii şi-au ales la sfârşitul săptămânii trecute o nouă conducere a Consiliului Naţional al Elevilor (CNE). Noua structură are misiunea să dea în cel mai scurt timp Ministerului Educaţiei un document menit să-i reprezinte pe toţi elevii din România. Este vorba despre statutul elevului român, la realizarea căruia au muncit trei generaţii. Documentul este cu atât mai important cu cât va fi o completare la Legea educaţiei care va intra în vigoare începând cu această lună. Una dintre prevederile importante se referă la coţinutul teoretic şi practic al studiilor, care trebuie să aibă relevanţă pentru domeniul studiat şi totodată să aibă aplicabilitate în viaţa socială şi economică. Elevii vor să poată să-şi aleagă singuri cursurile relevante pentru ei şi să nu mai fie nevoiţi să înveţe materie pe de rost. Potrivit draftului de statut, elevul are dreptul să cunoască şi să fie informat în legătură cu structura cursurilor, dar şi cu modalităţile în care vor fi examinaţi.

Fostul preşedinte al CNE, Fabian Telişcă, unul dintre iniţiatorii statutului, arată că elevii ţin foarte mult la faptul ca ei să benefiecieze cu adevărat de toate drepturile. „Noi dorim să reducem violenţa în şcoli prin acest statut, atât în relaţia profesor-elev, cât şi în cea elev-profesor, dar şi elev-elev. Prin acest statut încercăm să reglementăm toate aceste probleme legate de comportament, dar şi logistica pe care instituţiile de învăţământ şi primăriile trebuie să le asigure elevilor“, a spus Telişcă.

Sorin Vlaic, profesor coordonator la CNE, arată că statutul ar fi o bază legală cu ajutorul căruia elevii şi părinţii se pot apăra. „Sunt situaţii în care un