Povestea este lungă, complicată şi deloc pe placul oricărui guvern al acestei lumi. Ascultarea şi interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor, fenomen pe care doream să credem că era specific dictaturii totalitare comuniste, se dovedeşte o practică comună şi din ce în ce mai extinsă.

Sistemele şi tehnologiile în care se investesc în continuare sute de miliarde de dolari (sau euro, sau ruble, sau yeni) devin nu numai o realitate globală, dar şi o problemă deosebit de spinoasă prin dimensiunile sale politice şi raportul cel mai adesea profund antinomic pe care-l are cu principiile predate la şcoală despre statul de drept, democraţie şi respectarea drepturilor omului.

Sistemul american ECHELON a fost primul sistem global de interceptare a comunicaţiilor. „A fost conceput în scopul de a interconecta toate sistemele de ascultare existente pentru a le permite să funcţioneze ca elemente componente ale unei structuri integrate – explica cercetătorul neozeelandez Nick Hager. Intercepţia se bazează pe ordinatoare extrem de puternice care analizează un număr enorm de mesaje pentru a extrage informaţia care ar putea să pară de interes. Staţiile de interceptare primesc milioane de mesaje destinate iniţial staţiilor terestre oficiale şi legitime şi folosesc ordinatoarele pentru a descoperi pe cele care conţin adrese sau cuvinte-cheie pre-programate”.

Ţintele reale? „Echelon este îndreptat în principal împotriva ţintelor nonmilitare: guverne, organizaţii sau companii virtuale din toate ţările lumii... Cu toate că informaţiile culese de sistem privesc potenţiali terorişti, el produce foarte multe date legate de spionajul economic, mai ales o supraveghere intensă a tuturor ţărilor participante la negocierile GATT” – conchidea în 1988 cercetătorul britanic Steve Wright, într-un raport destinat Parlamentului European - puteţi accesa aici textul integral al raportulu