Sorin Ivănescu, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, a plagiat mai mulţi istorici specializaţi în istorie recentă, într-o teză de doctorat apreciată cu „magna cum laudae”, publicată la Junimea.
Pagini „la indigo”, pagini cu ordinea paragrafelor schimbată şi fraze în care modifici topica, preluate din cât mai multe cărţi şi studii de specialitate. Dacă eşti atent să citezi cât mai puţin materialul bibliografic, succesul este asigurat.
Un calificativ „magna cum laudae” la susţinerea tezei de doctorat compusă astfel şi publicarea la o editură celebră, finanţată din bani publici, devine firească. Potrivit mai multor cercetători de la CNSAS, aceasta este reţeta utlizată de un fost coleg de-al lor, de la Direcţia de Investigaţii, Sorin Ivănescu, astăzi cercetător la Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, din Iaşi, aparţinând Academiei Române.
„Securitatea în perioada 1948-1958. Organizare, metode obiective” este cartea acestuia, de peste 500 de pagini, apărută în 2009 la Junimea, editura condusă până ce s-a stins din viaţă de unchiul său, Cezar Ivănescu.
Eliminarea figurilor de stil ca tehnică de plagiat
Cercetătorii specializaţi în istorie recentă au recunoscut în aceasta, într-o proporţie covârşitoare, fragmente din propriile cercetări, publicate de-a lungul anilor în reviste sau volume. Cercetătorul Florian Banu, de la CNSAS, care a publicat şi el la începutul acestui an o carte despre evoluţia Securităţii în perioada 1948-1958, a avut surpriza să-şi regăsească propriile cuvinte în teza de doctorat susţinută la Iaşi.
Astfel, de exemplu, Florian Banu scria în 2008, într-un studiu în colaborare cu Luminiţa Banu, intitulat „Istoria Securităţii şi sursele ei”: „În primul rând, într-un regim post-totalitar, nodurile de interese legate de protejarea unor persoane implicate în activităţile fostului re