Oţelul Galaţi a învins aseară cu 1-0 pe FC Vaslui, în ultimul meci jucat acasă din acest campionat şi obligă trupa lui Porumboiu să spună adio locului doi.
Gălăţenii s-au bucurat mult pentru victorie, chiar dacă pentru Oţelul punctele nu mai aveau nicio miză. Locurile 7-8, care aduc aceeaşi sumă din drepturile de televizare, nu mai pot fi ratate, pe 9 nu se mai putea coborâ, pe 6 nu se mai putea ajunge. Dar orgoliul rănit şi obida strânsă din 2008 încoace au însemnat mai mult decât orice miză pentru jucători, conducere, antrenori şi fani.
S-a jucat sub presiunea amintirilor din martie – mai 2008. Atunci, înaintea partidei cu FC Vaslui, scor 1-1, Oţelul obţinuse de la Comisia de Apel reducerea de la două etape de suspendare la una singură pentru Paraschiv şi Szekely. Astfel, cei doi au avut drept de joc şi evoluat cu Vaslui. După meci, Porumboiu a contestat dreptul de joc al celor doi şi a câştigat la “masa verde”, iar gălăţenii nu au mai mers în Europa.
“Aşteptăm cam de mult timp această victorie, ca să nu fim fericiţi. Cu atât mai mare ne este bucuria, cu cât îi doare mai tare pe vasluieni. Ne-am plătit poliţa pentru felul în care ne-au scos din cuepel europene acum doi”, şi-a exteriorizat Marius Stan, directorul general al Oţelului, bucuria mult aşteptatei revanşe.
Meciul nu a fost deloc spectaculos. În prima repriză, pretenţiile vasluienilor de Liga Campionilor s-au văzut doar în glezna fină a lui Sânmărtean, care a creat singur unica ocazie dinainte de pauză, şutul său fiind scos de Grahovac de lângă bară.
Repriza a doua a început perfect pentru Oţelul. O centrare înselătoarea din lovitură liberă a lui Viglianti, portarul a respins în Papp, din fundaş mingea intrând în poartă. Autogol, 1-0 şi stadionul a erupt. Oţelul a făcut legea pe teren, a mai ratat de câteva ori, savurând împreună cu fanii la final dulcele gust al răzbunării. @N
