Calendarul popular bucovinean marchează, pe data de 18 octombrie, Lucinul sau Ziua Lupului, o sărbătoare populară cu caracter pastoral dedicată unei divinităţi protectoare a lupilor.

Etnograful Mihai Camilar spune că, în spaţiul bucovinean, lupul, ca simbol mitologic, derivă dintr-un animal real, cultul său fiind întâlnit în cultura tradiţională în domenii precum păstoritul, medicina şi meteorologia populară, dar şi în folclorul juridic, în credinţe, datini şi superstiţii.

Lucinul sau Ziua Lupului avea cândva profunde implicaţii în gândirea magică locală. În ziua de Lucin se săvârşeau rituri cu caracter apotropaic menite să împiedice puirea (înmulţirea) acestuia şi îndepărtarea lui din preajma turmelor şi a mediului gospodăresc. În ziua cu pricina nu se pronunţa cuvântul lup şi erau sistate activităţile practice care implicau prelucrarea lânii şi a pieilor de oaie. Aceste practici de factură populară se intersectau cu cele religioase, iar oamenii ţineau post negru şi se rugau sfinţilor Petru şi Andrei, patronii acestor sălbăticiuni, cu speranţa că arealul lor de trai va fi ocolit de lupi. Această mentalitate tradiţională se menţie încă în grupările sociale ale păstorilor izolaţi în munţi, care, s-au putut sustrage parţial şi în mod pasiv de influenţele societăţii moderne.

Calendarul popular bucovinean marchează, pe data de 18 octombrie, Lucinul sau Ziua Lupului, o sărbătoare populară cu caracter pastoral dedicată unei divinităţi protectoare a lupilor.

Etnograful Mihai Camilar spune că, în spaţiul bucovinean, lupul, ca simbol mitologic, derivă dintr-un animal real, cultul său fiind întâlnit în cultura tradiţională în domenii precum păstoritul, medicina şi meteorologia populară, dar şi în folclorul juridic, în credinţe, datini şi superstiţii.

Lucinul sau Ziua Lupului avea cândva profunde implicaţii în gândirea magică locală. În ziua de Luc